jump to navigation

Il dit non avec la tête mais il dit oui avec le coeur… noiembrie 18, 2009

Posted by scoalaromaneasca in Educatie, Jaques Prevert, Scoala.
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
add a comment

A venit băieţelul meu cel mic să facem lecţiile la franceză. N-a înţeles Le futur proche. I-am dat câteva exemple în română şi engleză, pentru a-i fi mai limpede în franceză. Şi privind lecţia din caietul lui, am înţeles eu puţin mai mult 🙂 Am înţeles că acele sisteme de educaţie care ţin cont de ceea ce simte, poate şi doreşte copilul sunt câştigătoare în faţa celor care îl privesc ca şi cum ar fi o cărămidă. Bună doar de pus în zid, laolaltă cu alte sute ori mii de cărămizi. Obiecte fără suflet. Fără individualitate. Fără personalitate.

Pe caietul copilului meu i-am găsit copilăria. Probabil că vreo 20-30 de minute a reuşit să fie atent, să scrie de la tablă. „Aujourd’hui je vais avec mes amis à l’école… Demain, je vais aller avec mes amis à l’école… Le verbe Aller conjugué au present + l’infinitif du verbe à conjuguer…” Ok, teoria trebuie învăţată, deşi parcă s-ar putea încerca şi altfel… Dar la un moment dat lecţia a devenit prea abstractă… şi-a reamintit că e copil… şi căutând să scape din chingile teoriei a îmbrăcat ultimul exemplu de pe tablă în hainele unui miriapod, cu un zâmbet larg pe faţa rotundă şi un mare semn de întrebare în loc de coadă…:-)

Sufletul unui copil e o grădină luminată de razele soarelui, udată de izvoarele cele mai curate. Dar „cei mari” nu vor să intre.  Ei nu au timp de fleacuri. Ei știu doar să-i spună să lase prostiile, să pună mâna pe carte ca să ajungă om…

Sufletul unui copil e o grădină deschisă. Şi-ar dori să se joace în ea cu părinţii lui. Cu oamenii mari. Când încearcă să-i cheme, privesc încruntaţi spre micul omuleţ care nu înţelege de ce ei nu mai ştiu să zâmbească, de ce nu mai pot să simtă, de ce s-au despărţit de copilul dinăuntrul lor…

Nu ştiu ce ar fi spus alţi părinţi găsind un miriapod pe caiet în loc de finalul lecţiei, şi nici nu-mi pasă. Copilul meu mi-a dăruit, fără să ştie, o clipă de emoţie fără preţ… mi-a arătat că încă e mic, încă e liber în lumea în care noi, cei mari, nu mai ştim cum să ne întoarcem… şi-i mulţumesc pentru asta… şi mă rog să mai rămână puţin acolo, în grădina înflorită în care viitorul apropiat e desenat cu cretă colorată…

El zice nu cu capul

dar spune da cu inima

senin şi zâmbitor

da zice la ce-i place

şi nu la profesor

acum e în picioare

e întrebat

şi toate problemele sunt puse

deodată izbucneşte în hohote de râs

şi şterge tot

cuvinte cifre

nume date

fraze şi capcane

apoi în ciuda ameninţărilor profesorului

şi-n huiduielile copiilor minune

cu un mănunchi de crete colorate

pe tabla neagră a nenorocirii

el desenează chipul fericirii.

(traducere de Gellu Naum, 1965, Editura pentru Literatură Universală)

Le cancre - Jaques Prevert

Reclame

BAC 2010 – Ministerul Educaţiei a întocmit modele de subiecte identice cu cele anterioare noiembrie 4, 2009

Posted by scoalaromaneasca in Rinocerii, scoala romaneasca.
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
add a comment

Bacul „simplificat” este o păcăleală

„După o lună şi jumătate de aşteptare febrilă, elevii claselor a XII-a au parte de o surpriză neplăcută din partea Ministerului Educaţiei: modelele de subiecte pentru „Bacalaureatul simplificat” nu diferă cu nimic de cele din anii trecuţi. În aceste condiţii, amânarea publicării lor nu poate fi justificată decât într-un singur fel: Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar se face că lucrează.

O simplă privire asupra modelelor de subiecte publicate de Ministerul Educaţiei pe pagina sa de internet http://subiecte2010.edu.ro arată că nu diferă de anii trecuţi nici în cazul probelor orale, nici în cel al probelor scrise. Este aceeaşi structură de subiect ca în anii trecuţi, cu acelaşi tip de precizări metodologice despre cerinţe şi modalităţi de evaluare ale acestora.

În privinţa subiectelor scrise, nivelul de dificultate este la fel de mare în cazul probei la limba şi literatura română, toţi elevii susţinând acelaşi model de subiect, indiferent că au fost la clase cu profil uman, real sau tehnologic, unde au avut pe săptămână cinci sau trei ore de română. La matematică situaţia este identică: subiectele sunt extrem de grele, iar elevii din clasele de informatică de la licee obişnuite vor avea de rezolvat acelaşi tip de exerciţii şi probleme cu cei din liceele de informatică de renume.”

(preluare din articolul publicat în ziarul ZIUA în 2.11.2009, autor Magda Severin)

Iată că Ministerul Educaţiei, cu al său CNCEIP în frunte,  nu se dezminte! Elevii,părinţii, profesorii contabilizează, an după an, promisiuni de reformă, şi primesc în schimb dovezi constante de indiferenţă, dispreţ faţă de interesul suprem al copilului, incompetenţă şi bătaie de joc!

Pe cine să mai mire, într-o astfel de situaţie, rezultatele testărilor internaţionale, testări în care România se menţine an de an în „coada plutonului”, în ciuda faptului că avem copii talentaţi, inteligenţi, harnici şi buni?

Probabil că ar fi greu să găsim, în Europa civilizată din care formal facem parte, ţări în care elevii să fie obligaţi să înveţe, toţi, la fel, în totală indiferenţă faţă de înclinaţiile, abilităţile şi interesele lor, în totală indiferenţă faţă de cerinţele societăţii şi ale pieţei muncii, în totală indiferenţă faţă de standardele actuale de calitate în sistemele educaţionale moderne!

Nu putem decât să constatăm că Ministerul Educaţiei se menţine în refuzul de a reforma o structură de putere birocratică, supercentralizată, ce fiinţează în exclusivitate pentru susţinerea altor interese decât cele ale copiilor.

Refuzul de a ieşi din condiția de dinozaur congelat!