jump to navigation

Şcoala nu te învaţă să iubeşti Povestea Martie 17, 2009

Posted by scoalaromaneasca in Educatie, scoala romaneasca.
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
trackback

În programa şcolară a clasei a cincea, între nenumărate texte care nu se ştie pe ce criterii au fost selectate, există şi câteva frumoase. Între ele, Căprioara lui Emil Gârleanu.

Copilul meu a venit să-mi ceară sprijinul pentru a face tema la română. Nu înţelegeam de ce ar fi avut nevoie de ajutorul meu, cum arăta o temă pe care să n-o poată face singur, pe un astfel de subiect.

I-am deschis caietul şi am înţeles unul din motivele pentru care elevii nu iubesc şcoala românească. Tema pentru a doua zi consta în ceea ce, oficial şi academic, se numeşte „comentariu literar”. Un exerciţiu de o răceală absolută, al cărui unic rezultat este anularea emoţiei pe care, eventual, ar putea s-o simtă până şi cel mai puţin silitor elev, citind Căprioara. O analiză schematică, practic inutilă, câtă vreme privează copilul de posibilitatea de a-şi adăuga în suflet un grăunte de bucurie a spiritului… câtă vreme nu-l lasă să simtă, să plângă, să râdă, să trăiască… să-şi găsească în propria fiinţă flacăra interioară a sensibilităţii, şi pe tot drumul vieţii s-o păstreze aprinsă, adăugându-i mereu…

Mi-am chemat copilul lângă mine şi l-am rugat să citească povestea. Am recitit-o, lângă el. Când s-a sfârşit, m-a întrebat cu voce tremurândă de ce a trebuit să fie aşa. I-am vorbit, încercând să nu-l las să-mi vadă lacrimile pe care şi acum, la vârsta mea, povestea Căprioarei mi le adusese în ochi. L-am ajutat să-şi facă tema, „comentariul literar”, deoarece, nu-i aşa, tema trebuie făcută, chiar când nu e limpede care-i e folosul! La toate tezele pe care le va da în viaţa lui, la toate examenele pe care le va susţine în viaţa lui, elevul va avea de realizat comentariu literar. Disecţie. E singurul cuvânt care pare a caracteriza nimerit acest exerciţiu şcolar. Existenţa sa este unul din motivele pentru care elevii nu sunt atraşi de şcoală. Lipsiţi de şansa de a fi învăţaţi să citească, să simtă o carte, lipsiţi de posibilitatea de a descoperi că au o sensibilitate, şi o pot chiar cultiva, elevii şcolii româneşti iau cu copy-paste de pe internet comentariile literare şi au rezolvat problema. Nu vor mai avea cum să afle vreodată cât de mult au pierdut necunoscând bucuria extraordinară, emoţia tulburătoare a însoţirii cu o carte!  Cresc ca nişte mici animăluţe sălbatice, şi cine va mai şti vreodată câţi dintre ei ar fi putut fi îmblânziţi?…

Iată cum arată un Preview la Referatul (?!) „Căprioara”, de Emil Gârleanu (luat cu copy-paste, competenţele gramaticale aparţin autorului…)

„Preview referat Caprioara de Emil Garleanu

Textul este in proza,cult,pentru ca autorul este cunoscut si apartine genului epic pentru ca un narator povesteste o actiune care este realizata de personaje.

Expozitiunea prezinta personajele si creeaza premizele actiunii:o caprioara trebuie sa se desparta de puiul ei pentru ca a sosit vremea intarcatului.

Intriga se declanteaza cand caprioara hotareste sa iti lase puiul in munti, pentru ca acolo, intre stanci, va fi ferit de primejdii.

Desfasurarea actiunii prezinta drumul pe care il face caprioara cu puiul ei,este un drum plin de primejdii si caprioara incearca puterile iedului,facand salturi puternice.Iedul zburda si behaie vesel si caprioara intelege ca e pregatit si ca se va putea descurca singur.

Ca sa ajunga la stanci,trebuie sa strabata o padure intunecata si in acest loc se realizeaza punctul culminal.Iedul o i-a inainte,dar caprioara simte primejdia.”

Şi… iată povestea. Căprioara.

Dacă elevii români ar învăţa, în şcoală, să citească o carte cu sufletul, cu inima, cu mintea, ar însemna infinit mai mult decât stăpânirea tehnicii comentariului literar…

P.S. Cu câteva zile în urmă, actorul Mihai Bendeac publica un text: 10 cauze pentru care sistemul de învăţământ e cum e. Cauza 6 sună aşa: „Pentru că la română elevii citesc comentarii în loc de cărţi.” Iar Cauza 7 arată astfel: „Pentru că şcoala te învaţă să urăşti poezia. Nimeni nu citeşte o poezie în şcoală. Poezia e desfăcută ca o ecuaţie de gradul trei din care se extrag figuri de stil, epitete, metafore, hiperbole… Poezia înseamnă altceva pentru fiecare dintre noi! Poezia se trece prin suflet, nu prin matematică!”

 

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: